ciupy's blog

Filmuletul e genial!

El ilustreaza cat de important e sa actionezi asupra efectului si nu asupra cauzei. Oricat a incercat tipul sa o faca sa zambeasca pe fata nu a reusit, pentru ca ea nu putea fi fericita cat timp mama ei era trista(aceasta era motivul tristetii ei). De indata ce mama ei a fost fericita, a devenit fericita si ea.

Daca vezi pe cineva trist langa tine, nu incerca sa-i vindeci tristetea(efectul) ci incearca sa-i vindeci rana(cauza).

Cand am fost abordat(chestia asta se intampla mai rar ca 29 februarie) de o tipa de 24 de ani intr-un club, tipa m-a refuzat cand a aflat ce varsta am, pe motiv ca baietii se maturizeaza dupa 24 de ani, si abia atunci isi dau seama ce vor.

Imi venea sa o contrazic si sa-i arat ca sunt destul de matur, dar m-a luat cam brusc si am pierdut momentul. Totusi, avea dreptate. Nu stiu ce vreau!

Stiu ce vreau, insa ceea ce nu stiu, e cat de mult sunt dispus sa “platesc” pentru ce vreau. Poate ca motivul e ca nu stiu care e pretul corect si mi-e frica sa fac o “oferta” din teama de a nu pierde ce vreau. Totusi, poate ca doar experimentand inveti asa ca ar fi vremea sa incep sa pun preturi.

“Eu sunt eu, iar tu eşti tu. Eu sunt aici ca să trăiesc dupa aşteptările mele, iar tu esti aici ca să trăieşti după aşteptările tale. Dacă din întâmplare sau din dragoste ne regăsim, atunci e minunat”. (Andre Moreau)

Probabil sunt un nesimtit si un nerecunoscator. Un singur lucru mi-a lipsit intotdeauna(si totusi, pentru o scurta perioada am avut parte si de asa ceva), in rest, le-am avut pe toate. N-am multumit pentru ce am fiind prea concentrat pe ce nu am. E timpul sa indrept lucrurile.

Vreau sa le multumesc parintilor mei pentru ca sunt niste oameni minunati si ma iubesc neconditionat. M-au ajutat cu tot ce au putut si au facut sa nu duc lipsa de nimic. Poate doar de lucrurile de care oricum nu aveam nevoie.

Prima bicicleta am avut-o pe la 3-4 ani. Era o bicicleta cu 3 roti. Dupa ce am mai crescut am primit una mai mare, cu 2 roti ajutatoare. Am crescut, am schimbat si bicicleta cu un BMX, apoi cu un Pegas(la care i s-a rupt furca si am ramas cu ghidonul in mana) si intr-un final un Mountain Bike.

Cand eram pe clasa a 7 a mi-au luat ai mei primul calculator. Era un pentium 1. Vreo 2 zile am stat sa ma joc Hercules pe el. Instalam windowsul(‘98-le) o data pe saptamana crezand ca calculatorul va prinde aripi. Ghici ce? nu prindea! La un moment dat facusem o partitie de 50 de mega(tot hardu avea 600) ca sa salvez datele si sa nu mai tot folosesc dischete cand formatez hardu. Apoi, dupa ce am ajuns la liceu, mi-au luat alt calculator, un Athlon 2600+ (configurat de mine ) pe are il mai folosesc si in prezent.

Pe clasa a 11 a mi-au bagat si net! Eram foarte incantat. Tin minte cum scoateam filme cu 17 kb\s! Cand aveam 100 de kb\s credeam ca-i sarbatoare. Acum merge cu 2 mega, dar nu mai e aceasi senzatie. Oricum, a fost un pas important pentru mine.

Prin clasa a 12 a am primit primul meu telefon, un Motorola v360. N-am mai avut pana atunci. Adevarul e ca nici nu aveam cu cine sa vorbesc, nu erau asa de dezvoltate retelele. Chiar si dupa ce l-am avut tin minte ca trimiteam mesaje.. nu prea stiam ce-s minutele. Apoi a urmat un Sony Erricson W200i, iar in prezent un Blackberry 8100.

Am primit si bani, dar mai putini. Nu primeam bani de cheltuiala in fiecare zi, dar daca aveam nevoie de ceva, primeam. Alocatia a fost a mea doar pe clasa a 12 a. Am strans banii si mi-am luat un aparat foto Canon A410. La un moment dat, tot din banii mei mi-am luat si un mp3 Canyon. Nu l-am prea folosit nici in ziua de azi.

Am si carnet de profesionist “din cauza” mamei. Daca era dupa mine nu faceam scoala. Cu masina scolii ma descurcam, dar cu masina noastra nu! Acu nu stiu conduce numai Dacii, masinile straine mi se par prea sensibile. Da’ pe Dacie’s profesionist!

Desi nu-mi prea place facultatea, trebuie sa multumesc ca sunt la buget. De vreo 3 ani. Stiu ca-n anu 4 o sa ma indragostesc de ea. Sau ea de mine. Ca deh, dragostea-i complicata.

Am si “bursa” din partea parintilor. Unii s-ar putea sa zica ca sunt parazit, dar eu zic ca sunt nevinovat pana la proba contrarie. Intr-o zi voi schimbea lumea! Lumea mea. E singura de care-s responsabil!

De-a lungul anilor am intalnit niste oameni deosebiti. As fi vrut sa fie mai multi, sa stea mai mult prin preajma, dar au lasat oricum “urme”.

Sunt cat de cat sanatos. Nasul daca ar fi mai desfundat, ar fi perfect.

Pentru toate astea, dar nu numai(ca memoria nu mi-e de elefant), multumesc!

1. În ceea ce te priveşte, tu eşti expertul!

2. Nu există niciun prinţ călare pe un cal alb.

3. Pentru cei mai mulţi dintre noi, marele pericol nu este că ţintim prea sus şi nu reuşim ci că ţintim prea jos şi reuşim. (Michelangelo)

La recomandarea lui ZuZu m-am uitat si eu la Mar Adentro. Mi-a placut filmu. Da de gandit.

Pe scurt e vorba despre un tip ce a sarit in mare si si-a rupt gatul. 28 de ani a stat paralizat in pat, dorindu-si moartea. Intr-un final reuseste sa obtina ce vrea.

Viata, moarte, dragoste, concepte complexe.

Ce e dragostea? Care-i limita ei? Fratele lui a renuntat la viata lui(a renuntat la calatoriile pe mare) ca sa aibe grija de el. Familia lui isi dorea sa traiasca. Nu erau in culmea fericirii ca el era la pat, dar probabil lor le era mai usor sa-l vada viu decat mort. Nu ei erau in pat, nu ei erau privati de libertate, nu ei erau privati de viata. Multi veneau sa-l vada pe Ramon(asa-l chema), avea prieteni care il vizitau de 25 de ani. Avea iubita si a renuntat la ea pentru ca a zis ca nu poate sa o iubeasca infirm fiind. 2 alte femei s-au indragostit de el. Lumii ii facea placere compania lui!

Si totusi! El vroia altceva. Libertate! Poate ca discutiile si intalnirile cu ceilalti ii aduceau o anumita placere, dar nu era de ajuns. Pentru el era greu! Chiar daca ceilalti nu intelegeau.

I-a zis unei tipe ca cel care il iubeste il va ajuta sa moara. Intr-un final tipa-l ajuta. Si asta-mi da de gandit. Ce e dragostea? Sa tii langa tine un om cu forta? El vrea sa moara, iar tu ii zici sa stea in viata. Pe de o parte te gandesti ca il iubesti, cum sa-i vrei moartea, dar pe cealalta parte te gandesti: viata lui nu e viata mea!

Cred ca e greu sa acceptam ca fiecare isi traieste viata cum vrea. Am vrea sa o traiasca asa cum credem noi ca trebuie traita viata. Si de cele mai multe ori “felul” asta e modul in care noi suferim cel mai putin.

Cazul lui e grav, dar cred ca toti am dat peste cazuri similare. Ai in jurul tau oameni care sufera si pe care ai vrea sa-i ajuti dar nu te lasa. Ai vrea sa le impui punctul tau de vedere, pentru ca consideri ca e cel corect. Si de cele mai multe ori s-ar putea sa ai dreptate. Si totusi..

Te gandesti ca daca ii lasi sa mearga pe drumul cel gresit e vina ta. Daca incerci sa-i indrepti te vor intelege gresit si te vor ura. raspunsul corect? poate ca nu exista. Poate ca difera de la caz la caz. Nu exista formule magice. Uneori drumul spre iad e pavat cu fapte bune. Alteori si faptele rele tot acolo duc. Indiferenta s-ar putea sa aiba acelasi efect.

Murim. Si totusi, ce inseamna moartea? Ce inseamna viata? Ce inseamna a trai? Care-s limitele dragostei? Cat trebuie sa lasi de la tine pentru ca-l iubesti pe celalalt si ii respecti libertatea si cat trebuie sa-l impingi spre potentialul maxim.

Cand vine vorba de bani nu pot spune ca sunt avar. Nu tin cu dintii de ei, dar nu-mi place deloc sa-i cheltuiesc. Imi place sa-i investesc!

M-am hotarat ca in fiecare luna sa-mi cumpar o carte de dezvoltare personala(cel putin). Colegii de camera rad de mine cand vad ca imi tot scot carti de la biblioteca. Nu ma deranjeaza asta atat de tare ca faptul ca de cele mai multe ori nu le citesc. Dar trecand peste aspectul acesta, vreau sa cred ca cea mai mare avere pe care o am si o voi avea vreodata sunt EU.

Cand voi incepe sa cred cu adevarat in asta, se va intampla o minune. Eu cred in printi si printese. Cred in Harapi Albi. Cred ca poti face intr-o zi cat altii-n zece. Dar pentru asta trebuie sa ajungi la o anumita maturitate spirituala. In clipa in care iti definesti un scop si toata atentia ta e indreptata spre el nimeni nu te mai poate opri sa-l indeplinesti.

Citesc si gandesc(prea mult zic unii) in speranta ca intr-o zi voi reusi sa fiu stabil. Din toate punctele de vedere. Uneori mi-e frica ca n-o sa reusesc si ca o sa regret ca nu mi-am pierdut vremea prin cluburi sau cautand placeri de moment. Dar deocamdanta sunt dispus sa risc sa investesc in mine.

Cartea lunii ianuarie se numeste Poti avea tot ce iti doresti. Am rasfoit-o putin in Diverta si am nimerit la o pagina unde se vorbea despre convingerile limitative. Acele convingeri care ne limiteaza. Mi-a placut ce scria si m-am hotarat sa o comand. De pe net, ca la Diverta-i scumpa.

Vrei. Stiu ca vrei. Toti vrem cate ceva. Intrebarea pe care nu stiu daca ti-ai pus-o e: esti pregatit??

O sa dau un singur exemplu. Hai doua, ca-s baiat de treaba.

Un tanar isi dorea foarte mult o masina. Cand a implinit 18 ani, parintii i-au implinit visul. Totusi, el nu era pregatit pentru el! Pentru ca din cauza vitezei a pierdut controlul masinii si a murit. Nu avea mentalitatea necesara pentru masina pe care o primise. Dai unui copil dornic de adrenalina o masina puternica. Crezi ca se poate abtine sa nu vada “de ce e in stare?” Cazul e real si din pacate nu e singular.

Multe persoane isi doresc sa-si gaseasca jumatatea. Si pentru ca nu o gasesc, injura destinul. Cand tot ce ar trebui sa faca ar trebui sa se intrebe: sunt pregatit? Oare nu EU sunt de vina? Oare nu eu ar trebui sa evoluez putin?

Sa presupunem ca un baiat retras va da intr-un final, dupa multe rugi de o fata frumoasa care sa-i impartaseasca sentimentele. Daca el nu are destula incredere in el, o va suspecta la fiecare miscare. “A intarziat 3 minute, oare nu ma mai iubeste?”. “I-a zambit lui Sorinel, cred ca ma inseala”.

In cazul de mai sus, fie si jumatatea lui, cat crezi ca rezista? cat crezi ca o sa stea sa-i infirme banuielile? Nu prea mult.

Asa ca atunci cand nu primesti ceva ce vrei, intreaba-te, “sunt pregatit?” iar daca iti dai seama ca nu, incepe “antrenamentul”!

“Semnificatia cuvantului – cea obisnuita – se refera la faptul ca faci dragoste cu o femeie cu care nu esti casatorit. Dar adevaratul sens se refera la faptul ca faci dragoste cu cineva de care nu esti indragostit. Este posibil sa-ti fie sotie, dar, daca nu esti indragostit comiti adulter atunci cand te culci cu ea.

Omul este un fenomen complex: este posibil ca astazi sa fii indragostit de sotia ta – da, chiar de sotia ta! Stiu ca este dificil. Este greu si este un lucru rar, dar se intampla. Se poate intampla sa fii indragostit de nevasta ta, iar atunci cand faci dragoste cu ea sa reprezinte rugaciune, veneratie, impreunare cu Dumnezeu.

Aceasta legatura stransa cu Dumnezeu poate avea loc chiar si cu alta femeie cu care nu esti casastorit – daca exista dragoste, atunci nu este adulter. Iar daca nu exista dragoste, chiar si atunci cand faci dragoste cu sotia poate fi considerat adulter.”

Am gasit recent cuvintele care exprima ceea ce vreau sa fac in viata. Scopul meu e sa explorez si sa inteleg natura umana.

Primul pas in acest sens e proiectul TopHabits. Voi scrie in pricipiu 2 articole pe saptamana in incercarea de a intelege oamenii, in incercarea de a afla cine sunt si cum imi pot folosi intregul potential.

Pentru moment scriem doar doi: Zuzu si eu. Asteptam colaboratori interesati de dezvoltare personala, motivatie, inspiratie si nu numai. Suntem deschisi si pentru alte idei. Cei interesati sunt rugati sa scrie un mail la tophabits[at]gmail.com.