mulţumesc!

Probabil sunt un nesimtit si un nerecunoscator. Un singur lucru mi-a lipsit intotdeauna(si totusi, pentru o scurta perioada am avut parte si de asa ceva), in rest, le-am avut pe toate. N-am multumit pentru ce am fiind prea concentrat pe ce nu am. E timpul sa indrept lucrurile.

Vreau sa le multumesc parintilor mei pentru ca sunt niste oameni minunati si ma iubesc neconditionat. M-au ajutat cu tot ce au putut si au facut sa nu duc lipsa de nimic. Poate doar de lucrurile de care oricum nu aveam nevoie.

Prima bicicleta am avut-o pe la 3-4 ani. Era o bicicleta cu 3 roti. Dupa ce am mai crescut am primit una mai mare, cu 2 roti ajutatoare. Am crescut, am schimbat si bicicleta cu un BMX, apoi cu un Pegas(la care i s-a rupt furca si am ramas cu ghidonul in mana) si intr-un final un Mountain Bike.

Cand eram pe clasa a 7 a mi-au luat ai mei primul calculator. Era un pentium 1. Vreo 2 zile am stat sa ma joc Hercules pe el. Instalam windowsul(’98-le) o data pe saptamana crezand ca calculatorul va prinde aripi. Ghici ce? nu prindea! La un moment dat facusem o partitie de 50 de mega(tot hardu avea 600) ca sa salvez datele si sa nu mai tot folosesc dischete cand formatez hardu. Apoi, dupa ce am ajuns la liceu, mi-au luat alt calculator, un Athlon 2600+ (configurat de mine ) pe are il mai folosesc si in prezent.

Pe clasa a 11 a mi-au bagat si net! Eram foarte incantat. Tin minte cum scoateam filme cu 17 kb\s! Cand aveam 100 de kb\s credeam ca-i sarbatoare. Acum merge cu 2 mega, dar nu mai e aceasi senzatie. Oricum, a fost un pas important pentru mine.

Prin clasa a 12 a am primit primul meu telefon, un Motorola v360. N-am mai avut pana atunci. Adevarul e ca nici nu aveam cu cine sa vorbesc, nu erau asa de dezvoltate retelele. Chiar si dupa ce l-am avut tin minte ca trimiteam mesaje.. nu prea stiam ce-s minutele. Apoi a urmat un Sony Erricson W200i, iar in prezent un Blackberry 8100.

Am primit si bani, dar mai putini. Nu primeam bani de cheltuiala in fiecare zi, dar daca aveam nevoie de ceva, primeam. Alocatia a fost a mea doar pe clasa a 12 a. Am strans banii si mi-am luat un aparat foto Canon A410. La un moment dat, tot din banii mei mi-am luat si un mp3 Canyon. Nu l-am prea folosit nici in ziua de azi.

Am si carnet de profesionist “din cauza” mamei. Daca era dupa mine nu faceam scoala. Cu masina scolii ma descurcam, dar cu masina noastra nu! Acu nu stiu conduce numai Dacii, masinile straine mi se par prea sensibile. Da’ pe Dacie’s profesionist!

Desi nu-mi prea place facultatea, trebuie sa multumesc ca sunt la buget. De vreo 3 ani. Stiu ca-n anu 4 o sa ma indragostesc de ea. Sau ea de mine. Ca deh, dragostea-i complicata.

Am si “bursa” din partea parintilor. Unii s-ar putea sa zica ca sunt parazit, dar eu zic ca sunt nevinovat pana la proba contrarie. Intr-o zi voi schimbea lumea! Lumea mea. E singura de care-s responsabil!

De-a lungul anilor am intalnit niste oameni deosebiti. As fi vrut sa fie mai multi, sa stea mai mult prin preajma, dar au lasat oricum “urme”.

Sunt cat de cat sanatos. Nasul daca ar fi mai desfundat, ar fi perfect.

Pentru toate astea, dar nu numai(ca memoria nu mi-e de elefant), multumesc!